Salif Belemvir împotriva Republicii Moldova. Avizul Comitetului pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (denumit în continuare comitet) din 24 noiembrie 2017. comunicarea nr.57/2015.
În 2015, autorul comunicării a fost asistat la pregătirea unei plângeri. Ulterior, sesizarea a fost comunicată Republicii Moldova.
Reclamantul a susținut că, întrucât instanțele au refuzat să ia în considerare existența unui motiv de discriminare rasială în cauza penală împotriva persoanei care a comis violență împotriva reclamantului, dreptul său la o cale de atac eficientă și dreptul la protecție în temeiul articolului 6 din Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială au fost încălcate.
Pozițiile juridice ale Comitetului: Comitetul constată că nu este de competența sa să evalueze interpretarea faptelor și a legislației naționale de către autoritățile naționale, cu excepția cazurilor în care deciziile luate sunt vădit arbitrare sau constituie în alt mod un denegare de Justiție (a se vedea: Er V.Danemarca (CERD/C/71/D/40/2007), punctul 7.2.). Cu toate acestea, Comitetul a declarat anterior: "în prezența amenințărilor cu violență... Statul parte are obligația de a desfășura o anchetă cu atenția și promptitudinea cuvenite" (punctul 7.2 din aviz) (a se vedea: Davas și Shava împotriva Danemarcei (CERD/C/80/D/46/2009), punctul 7.4.).
Evaluarea de către comitet a circumstanțelor de fapt: întrebarea în fața Comitetului a fost dacă statul parte și-a îndeplinit obligația de a oferi protecție și căi de atac efective în fața instanțelor naționale competente sau a altor instituții ale statului în cazul oricăror acte de discriminare rasială, astfel cum se prevede la articolul 6 din Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială din 21 decembrie 1965 G. (denumită în continuare convenție) (paragraful 7.2 din aviz).
Comitetul a menționat că, deși autoritățile statului parte au investigat incidentul, l-au clasificat drept act de huliganism și nu au luat în considerare motivul discriminatoriu pe care inculpatul l-ar fi putut folosi la săvârșirea infracțiunii, în ciuda numeroaselor solicitări ale reclamantului la diferite niveluri și în diferite instituții ale statului, inclusiv în sistemul judiciar. În observațiile sale, Statul parte părea să fie de acord că autoritățile țării, în special Parchetul, ar fi trebuit să abordeze acest element discriminatoriu. Prin urmare, Comitetul a considerat că investigarea infracțiunii de către Statul parte a fost incompletă, deoarece nu a luat în considerare motivul discriminatoriu în acțiunile inculpatului. Statul parte ar fi trebuit să ia în considerare acest aspect al infracțiunii "deoarece orice infracțiune motivată rasial subminează coeziunea socială și societatea în ansamblu" și adesea provoacă daune grave indivizilor și societății. În plus, refuzul statului parte de a investiga un motiv rasial l-a privat, de asemenea, pe reclamant de dreptul la "protecție efectivă și căi de atac împotriva actelor de discriminare rasială" (punctul 7.3 din Opinii) (a se vedea: Davas și Shava împotriva Danemarcei, punctul 7.5.).
Reclamantul a declarat că pe 14 noiembrie 2013, în jurul orei 8 p.m., s-a urcat într-un microbuz public. După ce a intrat în microbuz, l-a sunat pe unul dintre prietenii săi; în timpul conversației telefonice, a vorbit într-o limbă străină. Cineva care a fost identificat mai târziu ca S. I. a început să-l insulte pe reclamant, numindu-l, printre altele, "țigan", "maimuță", "hindus" și "negru". Apoi S. I. L-a agresat fizic pe reclamant, l-a lovit de mai multe ori în față și trunchi. La rândul său, domnul Belemvir nu a comis acte violente. În urma bătăii, pe corpul său s-au format mai multe vânătăi, iar fața lui era umflată. S. I. a fost reținut chiar la locul crimei, datorită ajutorului persoanelor care, fiind martori oculari ai atacului și insultelor, au chemat poliția.
Concluziile Comitetului: a fost stabilită o încălcare a articolului 6 din Convenție.